Românii nu-și mai permit nici medicamente: „E o dublă taxare, îi iei asigurările din salariu și apoi îl pui să-și cumpere și tratamentul“

Tot mai puțini pacienți au acces la medicamente, care sunt din ce în ce mai scumpe, avertizează directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente. La rândul lor, reprezentanții pacienților spun că prețurile medicamentelor au crescut pentru că bolnavii care trebuiau tratați în spitale au fost nevoiți să-și cumpere singuri pastilele din farmacii, deoarece unitățile medicale au rămas fără bani și nu și-au mai permis să achiziționeze medicamente.

Medicamentele, din ce în ce mai scumpe - Foto Arhivă

Valoarea totală a medicamentelor din piața farmaceutică din România, eliberate către pacienți și spitale, a crescut în primul trimestru al lui 2024, dar volumul acestora a scăzut. Practic, tratamentele sunt din ce în ce mai scumpe, iar pacienții înfruntă provocări pentru a-și asigura medicamentele, avertizează dr. Dragoș Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), citat de 360medical.

„Datele Cegedim demonstrează că, în T1 2024, se accentuează evoluția nesustenabilă a consumului de medicamente din anii precedenți. O creștere de aproape 15% în valoare și o descreștere de 3% în volume sunt dovadă că tot mai puțini pacienți au acces la medicamente, care sunt din ce în ce mai scumpe“, a transmis Dragoș Damian.

Mai mult decât atât, directorul PRIMER subliniază că situația finanțării se va agrava pe parcursul anului 2024, deoarece au crescut adaosurile pentru medicamentele scumpe și au fost introduse 28 de molecule noi în lista de medicamente compensate și gratuite.

„Noi consumăm în jur de 80% generice (care sunt mai ieftine) și doar 20% folosim originale, la indicația medicului. Piața medicamentelor a crescut pentru că s-au scumpit medicamentele, dar și pentru că pacienții au mers și și-au cumpărat medicamente din retail, deoarece spitalele nu au avut medicamente. Este o dublă taxare a pacienților, prin lipsa medicamentelor din spitale, care nu au avut bani de medicamente“, a explicat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

Lipsa medicamentelor de pe piață

În același timp, din ce în ce mai multe medicamente ieftine dispar treptat din farmacii, afectând în mod special persoanele cu boli cronice.

„A crescut costul de producție, care se vede în scumpirile utilităților, lumină, gaze, plus scumpirea materiilor prime, care vin din zona asiatică. E clar că aceste scumpiri se răsfrâng în prețul final. Lucrurile sunt cu două tăișuri: prețul la produsele compensate este un preț minim impus de politica prețului, iar ca efect, acest preț ajunge să fie mai mic decât costul de producție, astfel că anumite medicamente părăsesc piața românească. Al doilea efect este legat de scumpirea medicamentelor OTC, care nu sunt compensate, iar aici prețurile au explodat“, arată și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

„Sunt probleme majore cu care se confruntă pacienții. Aceștia nu-și cumpără din farmacii medicamentele la prețul negociat, cum e în contractul cu CNAS, ci la prețul de listă, atunci pacientul cumpără și mai scump. E o dublă taxare, îi iei asigurările din salariu și apoi îl pui să-și cumpere și tratamentul“, a menționat Cezar Irimia.

Ce e de făcut

Directorul PRIMER aduce în discuție și măsurile referitoare la atragerea investițiilor industriale în producția locală de medicamente, prin intermediul ajutorului de stat. „Face mult mai mult sens să dai 100% ajutor de stat pentru construcția de fabrici care să producă valoare adăugată gen antibiotice parenterale, injectabile pentru ATI, chimioterapice, imunoglobuline, hormoni etc., decât să dai 40% ajutor de stat pentru producerea acelorași produse orale solide sau unguente, care nu aduc mai multă valoare adăugată sau, mai rău, pentru producerea de suplimente alimentare sau doar pentru împachetare“, spune Dragoș Damian.

La fel, și Radu Gănescu susține că „ar trebui să ne gândim foarte bine la deschiderea unor fabrici locale de medicamente“.

Președintele COPAC dă exemplu momentului în care granițele s-au închis din cauza pandemiei de COVID-19, când fiecare stat a încercat să-și asigure necesarul de medicamente și tratamente, „atunci s-a văzut ce criză a fost în spitalele din România și în piață, iar anumite categorii de pacienți au avut de suferit pentru că nu-și găseau tratamentele“.

„Automat, având o producție proprie, internă, fabrici care să producă medicamente, îți poți asigura un stoc intern, ca să nu mai depinzi de alte companii. Această investiție s-ar vedea în timp, iar costurile de producție ar fi mai mici. Medicamentul ține de siguranța națională, dacă nu ai o populație sănătoasă, pe care poți să o tratezi în cazuri speciale, cum a fost și pandemia, lucrurile pot ajunge într-o zonă foarte, foarte urâtă“, a precizat Radu Gănescu pentru „Adevărul“.

În cazul medicamentelor necompensate, singurul lucru care poate modifica prețul este „concurența comercială, de cumpărător și cerere și ofertă“, spune reprezentantul COPAC.

„La celelalte, prețul ține de o politică foarte veche și care ar trebui schimbată, pentru a avea un echilibru între un preț corect pe care îl plătește statul român din contribuții și accesul la medicamente, astfel încât produsele să rămână în piață, să ajungă la pacienții români, să nu mai fie retrase. Iar statul să poată asigura cantitatea necesară de medicamente pentru pacienți“, adaugă Radu Gănescu.

Pe de altă parte, Cezar Irimia este mai tranșant și spune că ar trebui „schimbat ministrul și făcute politici serioase de sănătate, nu să tragem cu arcanul și să facem protonoterapie, în spitalul în care tratamentele pacienților au fost amânate 3 luni“.

Recent, Guvernul a aprobat o schemă de ajutor de stat de peste 500 de milioane de euro pentru a sprijini producția locală de medicamente în România. Fondurile pot fi folosite pentru investiții în linii de producție sau laboratoare de testare.